Invalda INVL este un grup de gestionare a investițiilor din Lituania și Letonia. Companiile grupului Invalda INVL au peste 300.000 de clienți și administrează 1,7 miliarde de euro în diferite clase de active. Din 2018, Invalda INVL este unul dintre acționarii maib, iar din 2021, Invalda INVL investește activ în proiecte de reciclare a deșeurilor în Lituania și Letonia. Am vorbit cu Vytautas Plunksnis, șeful Private Equity, membru al INVL Asset Management și președinte al Consiliului maib, despre tendințele din acest sector și despre modul în care Moldova poate rezolva problema acumulării deșeurilor folosind exemplul Lituaniei.
Lituania este o țară foarte verde, cu aproximativ 760 de râuri care trec prin teritoriul său. Datorită dezvoltării și finanțării companiilor locale de reciclare și evacuare a deșeurilor, în prezent emisiile nocive au scăzut serios față de perioada precedentă. Povestiți-ne puțin despre situația actuală din regiune.
Aveți dreptate, Lituania și, probabil, toate statele baltice au făcut progrese mari în această chestiune. Cantitatea de deșeuri care sunt reciclate a crescut. Acum reciclăm aproximativ jumătate din fluxul de deșeuri menajere. De menționat că în Lituania, în 2016, a început să funcționeze un sistem de depozit pentru colectarea sticlelor sau recipientelor. Pe termen lung, aceste deșeuri ajung în râuri, mări și sol dacă nu sunt reciclate. Deci, putem spune că progresul este semnificativ. În ultimele decenii, emisiile noastre de CO2 au scăzut cu aproximativ 20% și aceasta este, de asemenea, o tendință foarte bună. Există mai multe motive pentru aceasta: unul dintre ele sunt programele educaționale implementate de stat. Cetăţenilor li se spune de ce ar trebui să-şi sorteze deșeurile, iar acest lucru începe din băncile școlii şi este susţinut de toată mass-media. Rețeaua de containere pentru sortare este foarte mare și convenabilă, aceste containere sunt disponibile în aproape toate zonele. Și atunci când există stimulente financiare, sigur că oamenii devin mai interesați. Dacă o persoană aruncă gunoiul nesortat, ea plătește pentru acest container, iar dacă sortează gunoiul, atunci serviciul de evacuare este gratuit. Astfel, fiecare are de făcut o alegere și este stimulat să facă o faptă bună. Pentru persoanele juridice, statul a introdus un sistem electronic în care puteți urmări traseul oricăror deșeuri. Dacă transportați deșeuri dintr-un loc în altul, atunci trebuie să completați toate aceste formulare în format electronic, iar acest gunoi nu poate ajunge într-un loc necorespunzător, pentru că fiecare dintre cei care preiau acest flux de deșeuri trebuie să se înregistreze în acest sistem. Deși toate aceste acțiuni sunt încurajate și foarte transparente, mai sunt multe de făcut în acest domeniu. Nu avem suficiente companii de reciclare, ar putea fi mai multe, pentru că unele fluxuri de deșeuri trebuie duse în alte țări, iar transportul gunoiului creează la rândul său emisii de CO2, așa că trebuie să dezvoltăm industrii locale de reciclare. O persoană, în medie, creează mai mult de 1 kg de gunoi pe zi – aceasta este statistica pentru țările baltice. În Europa de Vest, această cifră este și mai mare, deoarece cu cât țara este mai bogată, cu atât produce mai multe deșeuri. Nici în domeniul râurilor și lacurilor noastre nu este totul perfect. Mai există probleme, mai ales în acele regiuni în care oamenii practică agricultura. Potrivit statisticilor, tocmai în aceste regiuni sunt cele mai poluate râuri, deoarece unii fermieri nu sunt încă pe deplin conștienți de necesitatea menținerii râurilor curate.
Reciclarea deșeurilor este o parte importantă a ecologiei planetei noastre. Care este părerea dumneavoastră personală referitor la această afirmație?
Sunt de acord că aceasta este o problemă foarte importantă, deoarece reciclarea îmbunătățește mediul și, de asemenea, ajută la economisirea resurselor, ceea ce este foarte important în prezent. Noi am avut o problemă cu gunoiștile supraaglomerate, și era imposibil să creăm altele noi, pentru că era vorba de zone rezidențiale și oamenii nu vor să locuiască lângă gunoiști. Reciclarea permite depozitelor vechi să fie folosite mai mult timp, deoarece nu mai sunt atât de încărcate. Reciclarea creează și noi locuri de muncă, pentru că foarte multe chestii pot fi reciclate. În industria textilă, de exemplu, multe branduri creează deja noi colecții din articole reciclate, iar această tendință este prezentă în toate industriile. Chiar dacă în legislația țării nu există o astfel de lege care să oblige oamenii să sorteze gunoiul, mulți o fac deja în mod voluntar. Pe deoparte, cumpărătorii sunt mai loiali produselor reciclate, pe de altă parte, companiile, în special cele internaționale, devin tot mai interesate de acest lucru, deoarece au o politică internă responsabilă față de mediul înconjurător, așa-numita ESG.
Povestiți-ne despre cel mai mare grup de protecție a mediului și de gestionare a deșeurilor din Țările Baltice – Eco Baltia. Ce planuri pentru viitor are Eco Baltia?
În iunie 2020, am investit în Eco Baltia, o companie care activează în trei domenii: unul dintre ele este reciclarea plasticului. Compania are o uzină în Letonia care procesează 60.000 de tone de sticle PET și aproximativ 12.000 de tone de alte materiale plastice, ceea ce reprezintă un volum destul de mare. O altă direcție este colectarea, transportul și prelucrarea gunoiului. A treia direcție este Green Dot (punctul verde), o companie care ajută importatorii și producătorii să treacă la un nivel de producție mai sustenabil. UE are un sistem prin care, dacă o companie produce sau importă ceva ce conține ambalaje sau componente electronice, aceasta trebuie să ia înapoi o anumită cantitate din produs și să o recicleze. De exemplu, atunci când importați 100 de televizoare în țară, trebuie să colectați 70 în locul lor și să le dați pentru procesare. Aceste servicii sunt gestionate de Green Dot. Companiilor le este greu să facă asta desinestătător, pentru că au nevoie de spații și containere speciale. Când am investit în Eco Baltia în 2020, compania avea o cifră de afaceri anuală de circa 70 de milioane de euro. Acum, cu ajutorul investițiilor noastre, compania a crescut simțitor. În 2021 cifra de afaceri a fost de 150 de milioane de euro. Acum trei luni am cumpărat o uzină în Cehia care produce fibră de plastic. Uzina din Letonia, care prelucrează plasticul, produce granule din deșeuri de plastic, iar aceste granule sunt deja folosite pentru a face fibră, din care apoi sunt fabricate produsele finale. În 2023, ne propunem să ajungem la o cifră de afaceri de circa 200 de milioane de euro pentru Eco Baltia. În acest moment, compania are deja peste 2.000 de angajați. Am reușit să creștem semnificativ din două motive: unul dintre ele este că continuăm să cumpărăm noi companii – acest lucru întotdeauna ajută, iar celălalt este că există o tendință către o economie sustenabilă în toată Europa, iar aceste servicii sunt la mare căutare. Am investit într-un segment bun care crește în fiecare an.
Care sunt obiectivele strategice de dezvoltare ale Eco Baltia și Ecoservice?
Diferența dintre Ecoservice și Eco Baltia este că majoritatea veniturilor Ecoservice provin din sectorul comercial. În Letonia dorim să oferim mai multe servicii companiilor comerciale, dar contractele municipale încă domină acolo. Reciclarea reprezintă 100% bani privați, fără contracte de stat. Ecoservice este compania numărul 1 din Lituania cu 1.000 de angajați și este mai concentrată pe sectorul comercial. Pe lângă colectarea gunoiului, există și alte domenii precum: curățarea străzilor, întreținerea trotuarelor și a parcurilor, sau, de exemplu, în Vilnius, firma deservește toate cimitirele, are grijă de gazoane, de colectarea frunzelor, etc. La fel, oferim și servicii de instalare a toaletelor ecologice, suntem compania numărul 2 pe acest segment în Lituania. Anterior, dacă cineva construia o casă, constructorii erau nevoiți să lucreze în condiții necorespunzătoare – aceștia nu aveau toalete disponibile. În prezent totul s-a schimbat. De exemplu, oamenii plănuiesc o petrecere mare la vilă, unde va fi multă lume, și comandă un serviciu suplimentar de toalete ecologice. Ecoservice creează, de asemenea, cea mai mare rețea de colectare a textilelor din țară. La noi încă nu există o reglementare cu privire la acest domeniu, dar sunt sigur că în 2-3 ani vor apărea o serie de acte regulatorii. Am început deja să implementăm acest proiect prin instalarea de containere pentru colectarea hainelor. După ce vom acumula un volum mare, ne vom gândi la crearea unei uzini de procesare. Intenționăm să devenim compania numărul 1 din statele baltice în acest domeniu.
Continuând tema reciclării, dorim să aflăm mai multe despre PET Baltia, care este cel mai mare procesator de polietilen tereftalat (PET) din Europa de Nord.
La PET Baltia modelul de afacere constă în cumpărarea deșeurilor în formă de cuburi presate din sticle PET. Cea mai bună calitate a acestui material provine din sistemul de depozitare, deoarece plasticul este curat acolo. Iar dacă vorbim despre plasticul colectat din păduri sau gunoiști, atunci acesta nu mai este atât de curat. În acest caz, procesul devine puțin mai complicat, deoarece materialul colectat trebuie spălat, sortat și abia apoi trimis pentru prelucrare. Problema constă în faptul că recipientele nu sunt create doar dintr-un tip de plastic, sticla în sine reprezintă un tip, dopul – altul, iar eticheta, de obicei, este realizată din alt tip de plastic, iar toate acestea trebuie separate unele de altele, deoarece fiecare tip este reciclat în felul său. Dacă acest lucru nu se face, atunci acest plastic nu poate fi folosit mai târziu. Toate acestea sunt procesate și fluxul este împărțit în două categorii, una dintre ele sunt granulele pentru producția de sticle. Acesta este considerat cel mai înalt nivel, deoarece acest material va putea intra din nou în contact cu produsele alimentare, așa că cerințele sunt foarte stricte, aproape ca într-o fabrică farmaceutică. Totul trebuie să fie curat și steril. Cealaltă categorie este folosită în construcții, în industria textilă și alte industrii care nu au legătură cu industria alimentară. PET Baltic se dezvoltă. În prezent construim o nouă uzină în Letonia, care va produce plastic pentru industria alimentară. Se numește RPET. Există o cerere foarte mare pentru aceste produse la moment, deoarece directiva UE recomandă ca în 2025 30% din sticle să fie fabricate din plastic reciclat. Giganții precum Coca-Cola, Pepsi, Danone au declarat că ei înșiși, în mod voluntar, vor implementa acest model în producție la nivelul de 50% sau mai mult. Cererea pentru acest material este foarte mare. Reciclarea plasticului este o industrie atractivă pentru că salvează mediul și aduce profit în același timp. Aceasta este o investiție foarte bună.
Ce măsuri trebuie să întreprindă Moldova pentru a face progrese în sfera ecologiei și a protejării mediului?
Dacă e să analizăm graficul emisiilor de CO2, atunci în Moldova totul pare stabil în comparație cu alte țări, adică nu este chiar atât de rău. Probabil că unul dintre factori este chiar nivelul economiei și dezvoltarea acesteia. Însă în domeniul deșeurilor în Moldova situația este destul de proastă. În țările baltice, de exemplu, jumătate din deșeuri sunt reciclate, în unele industrii chiar mai mult. Ei bine, în Moldova, aproximativ 10% din deșeuri sunt reciclate. Este un indicator foarte mic. Guvernul ar trebui să creeze condiții și să se gândească la incineratoare de gunoaie care pot produce și energie. Există două instalații de incinerare a deșeurilor în Lituania, acestea sunt deținute de stat. Vara, aceste centrale produc energie electrică, iar iarna căldură și electricitate. În present, energia este una dintre prioritățile de top în Moldova, așa că acest tip de investiție va rezolva simultan două probleme: veți avea mai puține deșeuri și veți obține energie. M-aș gândi serios la asta, pentru că astfel de proiecte de infrastructură ar atrage investitori. Dacă statul ar vrea să facă asta desinestătător, cred că organizațiile internaționale ar fi bucuroase să crediteze o astfel de inițiativă, pentru că astfel de proiecte sunt foarte bune pentru țară. Moldova începe integrarea în UE și toate țările au inițiative, una într-un sector, alta în altul, iar Moldova are șansa unică de a alege cele mai bune exemple din aceste 27 de țări UE. Iar statutul de candidat oferă multe lucruri pozitive, schimbul de experți și așa mai departe. Poate că trebuie să vă gândiți la sistemul de depozitare a deșeurilor, deoarece acesta funcționează foarte bine în toate țările. Dar, desigur, este necesar ca cetățenii să se implice în aceste procese, statul să susțină inițiativele, iar afacerile să investească în acest domeniu. Personal am cea mai mare încredere în inițiativele private. Statul realizează procesele îndelungat, la costuri mari, și nu este vorba doar despre Moldova, situația e la fel în orice țară. Există foarte puține exemple în care banii publici sunt cheltuiți în mod eficient. Părerea mea este că Moldova trebuie să înceapă de la educația copiilor, este necesar să le vorbim despre sortarea gunoiului de la grădiniță, și despre cât de rău afectează gunoiul și plasticul mediul ambiant. În paralel, guvernul ar trebui să pregătească un teren atractiv și fertil pentru ca investitorii străini să implementeze aceste proiecte în țara dumneavoastră.
Sursa: http://bit.ly/3XKVVkh